Deși aplicațiile fizicii cuantice au transformat tehnologia modernă, esența ei rămâne un enigma. La un secol de la apariție, teoria continuă să împartă comunitatea științifică, conform unui studiu recent publicat într-o revistă de specialitate.
O teorie care funcționează, dar nu se înțelege
La începutul secolului XX, cercetătorii au descoperit că legile fizicii clasice nu se aplică în lumea atomică. Particulele precum electronii sau fotonii se comportă simultan atât ca unde, cât și ca particule, iar proprietățile lor pot fi descrise doar prin probabilități. În 1925, Erwin Schrödinger și Werner Heisenberg au pus bazele unui cadru matematic care permite prezicerea comportamentului acestor particule, dar fără a explica fenomenele din spate.
De atunci, fizica cuantică a dat naștere unor inovații revoluționare – de la lasere la tranzistoarele din telefoanele mobile. Totuși, în ciuda succeselor practice, interpretarea teoriei rămâne controversată.
Dezbateri fără sfârșit
Un sondaj realizat în rândul a peste 1.100 de fizicieni a evidențiat profunde divergențe. Un terț dintre respondenți susțin „interpretarea de la Copenhaga”, care susține că particulele nu au proprietăți definite până când nu sunt măsurate. Alți cercetători optează pentru teorii mai exotice, precum cea a „lumilor multiple”, care presupune existența unor universuri paralele pentru fiecare rezultat posibil al unei măsurători.
În plus, comunitatea științifică este împărțită în privința existenței unei limite clare între lumea cuantică și cea macroscopică. 45% dintre specialiști cred că există o astfel de barieră, în timp ce un procent egal o contestă.
Viitorul fizicii cuantice
Majoritatea fizicienilor (75%) consideră că teoria actuală va fi înlocuită într-o zi de una mai completă. Până atunci, cercetătorii continuă să lucreze în domenii precum calculatoarele cuantice sau criptografia, urmând vechea zicală: „Taci și calculează!”
Oricare ar fi explicația finală, fizica cuantică rămâne una dintre cele mai fascinante și misterioase ramuri ale științei.
