Fostul președinte bolivian Evo Morales a contestat legitimitatea alegerilor prezidențiale din țara sa, susținând că votul nul, pe care l-a promovat în campania electorală, va obține un rezultat istoric. Morales, care a fost exclus din cursa electorală și este sub amenințarea unui mandat de arestare, a caracterizat procesul ca fiind unul fără participarea autentică a poporului.
Circa opt milioane de cetățeni au fost chemați la urne pentru a alege noul șef al statului, într-un context marcat de crize economice și de potențiale schimbări politice după două decenii de guvernare de stânga.
Morales, primul președinte de origine indigenă al Boliviei, care a condus țara între 2006 și 2019, a votat în localitatea sa natală, Chapare, înconjurat de susținători. El a fost exclus din competiția electorală după ce Curtea Constituțională a limitat mandatelor prezidențiale la maximum două, iar în prezent se confruntă cu acuzații penale, pe care le respinge.
Printre candidații care au șanse conform sondajelor se numără Samuel Doria Medina, un om de afaceri de centru-dreapta, și Jorge Quiroga, fost președinte. Alegerile vor alege, de asemenea, noii membri ai parlamentului bicameral.
Situația din Bolivia rămâne tensionată, cu semne clare de polarizare și cu incertitudini privind viitorul politic al țării.
