În inima Budapestei, viața de zi cu zi devine tot mai greu de suportat pentru mulți locuitori. Prețurile au crescut vertiginos, iar puterea de cumpărare a populației a scăzut dramatic. Chiriile pentru locuințe s-au dublat în ultimul deceniu, iar mulți cetățeni se confruntă cu dificultăți financiare neașteptate.
Potrivit datelor oficiale, Ungaria se află pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește consumul pe cap de locuitor, cu o valoare cu 30% sub media europeană. Inflația a avut un impact major, ajungând la o creștere cumulată de 50% din 2020 până în prezent. Deși a înregistrat o ușoară ameliorare recentă, rata inflației rămâne dublă față de zona euro.
Economia maghiară încetinește vizibil. Creșterea produsului intern brut a fost de doar 0,2% în ultimul trimestru, situând țara pe locuri inferioare în clasamentul european, mult în urma unor state precum România, care a înregistrat o creștere de 2,1%. Experții vorbesc despre o perioadă de stagflație, unde economia nu crește, dar prețurile continuă să fie ridicate.
Industria auto, unul dintre pilonii economiei maghiare, se confruntă cu provocări semnificative. Companiile reduc personalul și amână investițiile, iar fabricile de baterii electrice, considerate o prioritate recentă, încetinesc activitatea. Investitorii adoptă o atitudine prudentă, așteptând evoluțiile politice viitoare.
Pe plan intern, criticile la adresa guvernării actuale se intensifică. Lipsa de previzibilitate și reglementările schimbătoare sunt considerate obstacole importante pentru afaceri. Deblocarea fondurilor europene, în prezent înghețate, reprezintă un subiect central de dezbatere publică.
În ciuda eforturilor de atragere a investițiilor străine, modelul economic maghiar pare să-și atingă limitele. Forța de muncă ieftină și subvențiile statului nu mai sunt suficiente pentru a menține creșterea economică. Viitorul economic al Ungariei rămâne incert, cu semne clare de stagnare și provocări persistente.
