Unele state europene îndrumă fostul președinte american Donald Trump să dislocze avioane militare americane în România, ca parte a unor garanții de securitate oferite de Statele Unite pentru a înceta ostilitățile din Ucraina. Informația a fost adusă în discuție de surse militare europene de top.
Conducătorii militari europeni analizează amplasarea avioanelor americane F-35 pe teritoriul românesc, unde Alianța Atlantic de Nord construiește cea mai extinsă bază aeriană din Europa, cu scopul de a descuraja orice potențială repetare a agresiunii ruse. Trump a exclus recent implicarea trupelor americane direct pe teren în Ucraina, dar a menționat disponibilitatea de a oferi sprijin aerian ca parte a angajamentelor de securitate ale SUA.
După o întâlnire la care au luat parte președintele ucrainean Volodymyr Zelenski și alți lideri europeni, reprezentanții militari s-au reunit la Washington pentru a stabili logistica asistenței americane. Generalul Dan Caine, șeful Comitetului Întrunit al Șefilor de State Majore din SUA, a primit oficiali de rang înalt din Marea Britanie, Germania, Franța, Finlanda și Italia pentru a dezbate detaliile garanțiilor de securitate.
În prezent, NATO desfășoară misiuni de patrulare aeriană deasupra Mării Negre de la baza aeriană Mihail Kogălniceanu din România, care a servit anterior ca punct central pentru forțele americane în timpul războiului din Irak și este considerată locația cea mai potrivită pentru avioanele americane.
Pe lângă prezența aeriană în România, țările europene solicită asigurări privind utilizarea continuă a sateliților americani pentru misiuni GPS și de recunoaștere în Ucraina. De asemenea, ele își doresc un angajament ferm din partea SUA de a furniza sistemelor de apărare antiaeriană Patriot și NASAMS Ucrainei, precum și autorizația de a efectua zboruri de supraveghere deasupra Mării Negre.
Forțele Aeriene Regale britanice efectuează deja misiuni de recunoaștere cu aeronave Rivet Joint încă de la începutul conflictului, însă acestea necesită aprobare americană pentru a opera. Ca parte a unei coaliții de voluntari, Marea Britanie s-a oferit să disloce avioane de luptă Typhoon în vestul Ucrainei și o brigadă de 3.000–5.000 de militari pentru instruirea armatei ucrainene. Franța, Canada și Australia ar putea la rândul lor trimite trupe în regiune.
Pe de altă parte, Rusia se opune ferm oricărei prezențe a trupelor occidentale. Ministrul de externe rus Serghei Lavrov a afirmat recent că Moscova și Beijing ar trebui să dețină drept de veto asupra oricărui sprijin militar occidental pentru Ucraina, etichetând discuțiile NATO privind garanțiile de securitate ca fiind „fără ieșire”.
Lavrov a menționat că negocierile de securitate desfășurate între Rusia și Ucraina la Istanbul în 2022 au constituit un „model viabil” pe care Kremlinul l-ar putea accepta. Conform acestor propuneri, cei cinci membri permanenți ai Consiliului de Securitate al ONU — China, Rusia, SUA, Marea Britanie și Franța — ar deține fiecare puterea de a bloca orice ajutor militar pentru Ucraina, oferind Moscovei capacitatea de a împiedica orice efort de asistență.
Totodată, Lavrov a evitat să confirme sau să nege posibilitatea unei întâlniri între președintele rus Vladimir Putin și omologul său ucrainean. Casa Albă a declarat că o astfel de discuție ar trebui să aibă loc înainte ca Trump să se ofere mediator la o reuniune trilaterală. Lavrov a precizat că Putin „analizează ridicarea nivelului reprezentanților” la dezbaterile dintre cele două tabere.
Trei runde de negocieri de pace desfășurate la Istanbul anul acesta nu au înregistrat progrese semnificative și au fost primite cu reticență de Kremlin. Principalul negociator rus a fost Vladimir Medinski, fost ministru al culturii.
Lavrov a adăugat: „După discuția telefonică dintre președintele Putin și Donald Trump, șeful nostru de stat a propus nu doar continuarea dialogului, ci și evaluarea posibilității de a ridica nivelul reprezentanților. Suntem deschiși oricărui format. În ceea ce privește întâlnirile la cel mai înalt nivel, acestea trebuie pregătite meticulos la fiecare pas, pentru a evita agravarea situației și pentru a asigura un rezultat concret în negocierile pe care suntem pregătiți să le continuăm.”
Amiralul britanic Sir Tony Radakin, șeful Statului Major al Apărării, a participat de asemenea la discuțiile de la Pentagon. Radakin, care se bucură de încrederea autorităților de la Kiev, a avut un rol important în calmarea tensiunilor dintre Ucraina și Washington. El a luat parte și la o ședință virtuală a șefilor de apărare ai NATO, în cadrul căreia aliații și-au coordonat eforturile de sprijin pentru Ucraina.
