Republica Srpska anunță referendum pentru a contesta înlăturarea de la putere a lui Milorad Dodik

Parlamentul Republicii Srpska, entitatea cu majoritate sârbă din Bosnia și Herțegovina, a decis organizarea unui referendum pe 25 octombrie, prin care se contestă decizia de înlăturare de la funcție a liderului Milorad Dodik. Această mișcare reaprinde tensiunile politice din țara balcanică.

Dodik a fost condamnat la începutul lunii august la un an de închisoare și șase ani de interdicție de a ocupa funcții publice, pentru că a ignorat hotărârile Curții Constituționale a Bosniei și Herțegovinei și ale reprezentantului internațional Christian Schmidt. Ulterior, instanța i-a permis să plătească o amendă de aproximativ 18.500 de euro pentru a evita executarea pedepsei cu închisoarea.

Pe 18 august, instanța a respins apelul lui Dodik și i-a încheiat mandatul de președinte al Republicii Srpska. Conform procedurii, Comisia Electorală Centrală trebuie să organizeze alegeri pentru un nou șef de stat în termen de 90 de zile.

Însă parlamentul din Banja Luka a respins toate aceste decizii și l-a îndemnat pe Dodik să-și continue mandatul. În referendum, cetățenii vor fi întrebați dacă acceptă deciziile lui Schmidt și ale instanțelor bosniace privind revocarea lui Dodik.

Autoritățile de la Banja Luka nu îl recunosc pe Schmidt ca reprezentant legitim și resping autoritatea instanțelor centrale. Expertii juridici din Sarajevo subliniază că actuala Constituție nu permite entităților să organizeze referendumuri independente privind deciziile instituțiilor de stat.

Parlamentul Republicii Srpska a mai decis pregătirea unui proiect de rezoluție privind autodeterminarea poporului sârb, o inițiativă care, de asemenea, nu este prevăzută de Constituție.

Dodik, care promovează de ani de zile o agendă separatistă, a reiterat în dezbaterile parlamentare poziția sa față de coexistența cu populația majoritară bosniacă. El a respins vehement orice colaborare cu autoritățile centrale.

Structura de stat a Bosniei și Herțegovinei, stabilită prin Acordurile de la Dayton, prevede o putere centrală slabă și două entități autonome cu competențe extinse.