Parlamentul Republicii Srpska, entitatea cu majoritate sârbă din Bosnia și Herțegovina, a decis organizarea unui referendum pe 25 octombrie. Scopul consultării este respingerea deciziei judecătorești care l-a îndepărtat de la funcție pe liderul Milorad Dodik, într-o mișcare ce amplifică tensiunile politice din țară.
Dodik a primit inițial o pedeapsă cu închisoarea și interzicerea activității politice pentru încălcarea deciziilor Curții Constituționale a Bosniei și Herțegovinei. Ulterior, printr-o plățire de amendă, a evitat executarea sentinței, însă mandatul său de președinte al Republicii Srpska a fost invalidat. Autoritățile locale au refuzat să recunoască decizia și l-au susținut pe Dodik să-și păstreze poziția.
În referendum, cetățenii vor fi întrebați dacă acceptă deciziile Înaltului Reprezentant Internațional și ale instanțelor bosniace referitoare la demiterea lui Dodik. Autoritățile din Banja Luka contestă legitimitatea reprezentantului internațional și a instanțelor centrale, invocând neaprobarea numirii de către Consiliul de Securitate al ONU.
Specialiștii în drept constituțional subliniază că legislația actuală nu permite entităților să organizeze referendumuri independente privind deciziile statului. De asemenea, parlamentul local a inițiat elaborarea unui proiect privind autodeterminarea populației sârbe, aspect neprevăzut de constituție.
Votul pentru referendum a trecut cu sprijinul a 50 dintre cei 65 de parlamentari prezenți. Opoziția a refuzat participarea, iar un critic al lui Dodik a avertizat că decizia intră pe un teren periculos.
Dodik, cunoscut pentru retorica sa separatistă și pentru amenințările cu desprinderea de Bosnia și Herțegovina, și-a repetat poziția potrivit căreia coexistența cu majoritatea bosniacă este imposibilă.
Bosnia și Herțegovina funcționează sub un sistem de guvernare descentralizat, stabilit prin Acordurile de la Dayton, care au instituit două entități autonome și o președinție colectivă.
