Ministerul Educației a precizat că schimbarea numărului minim și maxim de elevi pe clasă, introdusă prin Legea fiscal-bugetară, va afecta doar o mică parte din unitățile de învățământ. Potrivit autorității, măsura vizează în special clasele cu efectiv redus, iar majoritatea claselor din țară își vor păstra structura actuală.
Doar aproximativ 0,5% din totalul claselor de învățământ primar și gimnazial, respectiv cele cu 8 sau 9 elevi, vor fi direct impactate. În ceea ce privește învățământul liceal, efectele sunt și mai limitate. Datele oficiale arată că, în anul școlar trecut, au existat 12 clase de clasa a VIII-a cu un singur elev, 26 cu doi elevi și 52 cu trei elevi.
Ca urmare a acestor modificări, se estimează o ușoară creștere a ponderii învățământului simultan, de la 6% la 7,5%. Acest procent rămâne în parametri europeni, fiind practicat și în țări precum Franța sau Irlanda, unde este chiar mai ridicat. Ministerul subliniază că acest tip de învățământ necesită însă metode pedagogice specializate, lucru pe care îl consideră o prioritate.
Autoritățile educaționale menționează că deciziile privind numărul de elevi pe clasă se iau pe baza unor criterii de raționalitate și a experienței internaționale. Studiile arată că dimensiunea clasei are un impact mai redus asupra performanței educaționale comparativ cu calitatea cadrului didactic și a mediului de învățare. Pragul de 15 elevi este considerat relevant, iar peste acesta, factorul decisiv îl reprezintă competența profesorului.
În învățământul primar, numărul mediu de elevi pe clasă este de 20, iar la gimnaziu și liceu, de 25. Noile reglementări permit scăderea limitelor minime cu 2 elevi și majorarea celor maxime cu maximum 4, cu avizul inspectoratului școlar județean. Ministerul afirmă că nu va promova creșteri maximale și menține posibilitatea reducerii efectivelor pentru elevii cu cerințe educaționale speciale.
Obiectivul rămâne gestionarea flexibilă a situației, prin redistribuirea elevilor în școli cu resurse adecvate sau prin implementarea metodelor de învățământ simultan acolo unde este necesar, cu respectarea intereselor comunităților locale și a evaluărilor autorităților educaționale.
