Consilierul prezidențial Radu Burnete a evidențiat într-o analiză publică că România se confruntă cu o blocaj structural profund, atât din punct de vedere administrativ, cât și economic. El consideră că țara noastră este prinsă într-un sistem care și-a epuizat potențialul, iar schimbarea este inevitabilă, deși temută de cei care se agață de status quo.
Burnete subliniază că singura modalitate de a contracara presiunile informaționale și ideologice – venite atât din exterior, cât și din interior – este demonstrarea că lucrurile pot fi făcute altfel. El remarcă faptul că actualul model de organizare administrativă și economică nu mai corespunde realităților secolului XXI, iar tehnologia a schimbat radical regulile jocului.
În viziunea sa, este necesară o revizuire a structurilor administrative, reducerea birocrației și modernizarea profundă a aparatului de stat. Computerele cuantice și logica vechii administrații nu pot coexista, susține el. De asemenea, este esențială implicarea sectorului privat și valorificarea capitalului românesc, care în prezent este subutilizat sau exportat.
Burnete atrage atenția asupra faptului că investițiile străine, deși utile, nu mai sunt suficiente. Românii au spirit antreprenorial și capacitate de inovație, dar dezbaterile politice se concentrează prea des pe măsuri de scurtă durată, în loc să se orienteze către creșterea economică durabilă și crearea de locuri de muncă bine plătite.
Un alt punct important abordat este necesitatea consolidării apărării naționale și a industriei de armament. Lipsa unei viziuni coherente în acest domeniu reprezintă o vulnerabilitate majoră, iar ideea că trebuie să alegem între pensii și securitate este profund greșită. Ambele sunt posibile, dacă există voință politică și planificare strategică.
Problema fundamentală, concluzionează Burnete, este că România refuză să se adapteze la schimbările globale. În timp ce lumea avansează, noi rămânem blocați în mentalități și structuri depășite. Depășirea acestui blocaj depinde, în ultimă instanță, de capacitatea noastră colectivă de a înțelege nevoia de schimbare și de a acționa în consecință.
