Alegerile prezidențiale din Bolivia, programate pentru 19 octombrie, marchează sfârșitul a aproape două decenii de guvernare socialistă. Însă, pentru comunitățile indigene și pentru cei preocupați de mediu, schimbarea la putere nu pare să aducă soluții reale pentru combaterea defrișărilor, incendiilor și poluării care afectează Amazonul bolivian.
În turul al doilea, doi candidați se află față în față: senatorul centrist Rodrigo Paz și fostul președinte de dreapta Jorge „Tuto” Quiroga. Ambii promit reforme și progres, dar rămân legați de un model economic pe care criticii îl consideră responsabil pentru degradarea ambientală din ultimii ani.
Pădurea amazoniană, care acoperă 8% din suprafața Boliviei, joacă un rol crucial în absorbția dioxidului de carbon și în reglarea climei globale. Specialiști avertizează că defrișările intensive o apropie de un punct de criză, unde ar putea degenera într-un ecosistem de savană, ireversibil afectat.
„Alegerea pare a fi una între două pericole”, afirmă Ruth Alipaz Cuqui, coordonatoare a unei alianțe indigene. „Se vorbesc multe, se fac promisiuni, dar pe teren nu se schimbă nimic.”
Quiroga promite măsuri mai severe împotriva incendiilor, agricultură durabilă și proiecte de reîmpădurire, susținând și utilizarea de obligațiuni verzi pentru finanțarea conservării. Paz, pe de altă parte, propune credite de carbon și un plan de guvernare ecologică de 15 miliarde de dolari, axat pe combaterea arderilor și a mineritului ilegal.
Cu toate acestea, scepticismul rămâne adânc înrădăcinat. Chiar și sub conducerea lui Evo Morales, primul președinte indigen al țării, care invoca adesea spiritul Pachamama, politicile au slăbit reglementările privind defrișările și au stimulat exporturile de soia, carne și minerale. În 2019, incendiile au distrus aproape un milion de hectare, iar până în 2024, suprafețele afectate au depășit 10 milioane de hectare, situând Bolivia pe locul doi în lume la pierderea pădurilor tropicale.
„Santa Cruz a pierdut deja 68% din rezervele de apă. Ploile au scăzut cu 30% față de acum zece ani. Peștii sunt contaminați cu mercur, iar oamenii suferă de intoxicații severe”, precizează Vincent Vos, cercetător stabilit în regiunea Beni.
Deși tema mediului a fost abordată superficial în campania electorală, discuțiile s-au concentrat mai ales pe criza economică. Subiecte esențiale, precum poluarea cu mercur din mineritul aurifer, rămân pe plan secund, după cum subliniază și experți în dreptul mediului.
Mercurul folosit la extragerea aurului se infiltrează în râuri, contaminând peștii – o sursă vitală de hrană pentru comunitățile locale. Analizele medicale indică niveluri alarmante de mercur în sângele locuitorilor.
Mai mult, propunerile lui Quiroga de a desființa titlurile colective de proprietate și de a extinde agricultura și creșterea animalelor ar putea grăbi defrișările și submina instituțiile de protecție a mediului.
Pentru mulți, decalajul dintre promisiuni și realitate se traduce prin râuri secate, pești otrăviți și comunități afectate. „Oamenii suferă zi de zi”, mărturisește Vos.
Iar pentru Alipaz, lipsa de acțiuni concrete alimentează disperarea: „Suntem deposedați de pământurile noastre, otrăviți de fum și mercur, lăsați fără apă și hrană. Viața popoarelor indigene a decăzut dramatic. Luptăm nu doar pentru calitatea vieții, ci pentru supraviețuirea noastră.”
