Economia europeană a înregistrat o evoluție pozitivă în ultimii ani, în ciuda șocurilor provocate de criza energetică și de inflația ridicată. O contribuție esențială la această performanță a avut-o aportul forței de muncă străine, care a compensat scăderea natalității și a asigurat o creștere economică constantă.
Potrivit unor analize, aproape jumătate din noile locuri de muncă create în Uniunea Europeană începând cu 2022 au fost ocupate de lucrători din afara blocului. Acest fenomen a permis menținerea unui ritm sustenabil de expansiune, evitând tensiuni accentuate pe piața muncii și contribuind la temperarea presiunilor inflaționiste.
Studiile arată că, în absența acestui aport, produsul intern brut al unor state cheie ar fi fost semnificativ mai redus. De exemplu, economia Germaniei ar fi fost cu aproximativ 6% mai mică fără contribuția migranților, iar Spania și-a consolidat revenirea economică datorită, în mare măsură, forței de muncit străine.
În ciuda beneficiilor economice incontestabile, fenomenul migrației generează tot mai multe dispute politice. Populația Uniunii Europene a atins un nivel record, iar guvernele de la Berlin la Roma se confruntă cu presiuni tot mai mari de a restricționa noi intrări, în contextul în care partidele populiste câștigă teren.
Expertii avertizează că, deși migrația ar putea continua să joace un rol crucial în compensarea deficitului de forță de muncă, reacțiile politice și tendințele demografice negative amenință să afecteze reziliența economică a continentului pe termen lung.
Așadar, deși aportul lucrătorilor străini a fost vital pentru redresarea economică post-pandemie, viitorul acestui model de dezvoltare rămâne nesigur din cauza factorilor politici și sociali.
