România, printre țările cu cele mai multe tineri în afara educației și a pieței muncii

Unul dintre cele mai semnificative provocări cu care se confruntă tinerii din Uniunea Europeană îl reprezintă excluziunea de la educație, formare profesională și ocuparea forței de muncă. Statisticile recente arată că, în anul 2024, aproximativ 11% dintre persoanele cu vârste între 15 și 29 de ani se aflau în situația de a nu urma o formă de instruire, să nu aibă un loc de muncă și să nu fi înregistrat vreun angajament educațional. Acest fenomen, cunoscut sub denumirea de NEET, continuă să fie o problemă majoră, iar obiectivul european de a reduce acest indicator sub 9% până în 2030 pare dificil de atins pentru multe state membre.

În cazul României, situația este deosebit de alarmantă, cu un procent de 19,4% dintre tineri afectați, poziționând țara printre statele cu cele mai slabe performanțe din Europa. Alte țări care înregistrează rate ridicate sunt Serbia, Grecia, Italia, Turcia și Bosnia și Herțegovina. Turcia deține cea mai problematică situație, cu un nivel de 25,9%, de cinci ori mai mare decât cel al Țărilor de Jos, unde doar 4,9% din tineri se află în această categorie.

Analizele arată că există și diferențe notabile între femei și bărbați. În România, de exemplu, 25,2% dintre tinere se confruntă cu această problemă, față de 14% în cazul bărbaților. Turcia înregistrează cea mai mare disproporție, cu 36,4% la femei, comparativ cu 15,8% la bărbați.

Specialiștii subliniază că una dintre cauzele principale ale acestui fenomen este nealinierea dintre programele educaționale și cerințele reale ale pieței muncii. Mulți tineri absolvă facultăți fără să aibă competențele solicitate de angajatori, ceea ce duce la dificultăți majore în integrarea profesională.

Mai mult, cercetările indică faptul că majoritatea tinerilor incluși în categoria NEET nu sunt în căutare activă de un loc de muncă, ci au renunțat complet sau temporar la această perspectivă. Această tendință sugerează probleme structurale profunde, care necesită intervenții coordonate atât în sistemul educațional, cât și pe piața forței de muncă.