Havana se confruntă cu o realitate dură, departe de imaginea idilică promovată turiștilor. Străzile unor cartiere sunt blocate de mormane de deșeuri, iar mirosul puternic al gunoiului devine tot mai prezent în viața de zi cu zi. Aceasta este doar una dintre multiplele fețe ale unei crize economice și sociale fără precedent.
Autoritățile au introdus conceptul de „economie de război” pentru a descrie situația actuală. Statisticile oficiale indică o contracție economică, iar prognozele pentru anul următor sunt și mai pesimiste. Inflația, deși în scădere, rămâne la niveluri alarmante.
Una dintre cele mai acute probleme o reprezintă criza energetică. Interrupțiile în alimentarea cu curent electric ating în unele zone până la 20 de ore consecutiv, paralizând activitățile economice și afectând grav viața populației. Compania națională de electricitate anunță zilnic deficitul dintre cerere și ofertă, iar peste 40% din țară rămâne simultan fără energie.
„Suntem într-o recesiune profundă. În localitățile cu pene de curent extinse, sectorul productiv nu poate funcționa”, explică un economist local.
Criza energetică are efecte în lanț asupra altor sectoare vitale. Aproximativ un milion de locuitori nu au acces zilnic la apă potabilă din cauza imposibilității de a opera stațiile de pompare. Serviciile de internet devin exorbitant de scumpe după depășirea pachetelor subvenționate, iar tarifele suplimentare echivalează cu o parte semnificativă din salariul mediu.
Turismul, una dintre principalele surse de venit, a înregistrat o scădere semnificativă. Hotelurile funcționează cu un grad de ocupare extrem de redus, iar numărul de vizitatori a scăzut considerabil față de anii precedenți.
Producția de zahăr, alt pilon al economiei, a atins cel mai scăzut nivel din ultimul secol, reprezentând mai puțin de jumătate față de recolta anterioară. Rațiile subvenționate de alimente de bază au fost reduse semnificativ, iar creșterile salariale acordate pensionarilor nu acoperă decât parțial creșterea prețurilor.
Specialiști compară situația actuală cu criza anilor ’90, după prăbușirea URSS, dar subliniază că de data aceasta condițiile sunt mai severe datorită lipsei de reforme și investiții. Produsul Intern Brut a crescut extrem de lent în ultimele decenii.
În paralel cu aceste probleme, țara se confruntă cu un exod demografic fără precedent, populația scăzând sub 10 milioane de locuitori pentru prima dată în ultimele decenii.
Expertii subliniază că, pe lângă factorii externi, problemele structurale interne și modelul economic centralizat contribuie semnificativ la agravarea crizei.
