În numeroase cartiere din Birmingham și nu numai, stâlpii de iluminat public au căpătat o nouă înfățișare, fiind împodobiți cu drapelul Union Jack sau cu crucea Sfântului Gheorghe. Acest fenomen, care și-a avut originea la Weoley Castle în luna iulie, s-a răspândit rapid în orașe precum Manchester, Newcastle, Norwich sau Worcester.
Totul a început după ce o eleva de 12 ani nu a fost lăsată să poarte o rochie cu simbolistica națională britanică în cadrul unei activități școlare dedicate diversității culturale. Ca reacție, a luat naștere grupul Weoley Warriors, care și-a propus să promoveze mândria de a fi englez și a inițiat o campanie de strângere de fonduri care a depășit 14.000 de lire sterline.
Însă nu toți locuitorii văd acest gest ca pe unul pur patriot. Unii consideră că steagurile au fost preluate de grupuri de extremă dreaptă, asociindu-le cu mișcări precum Britain First sau English Defence League. De asemenea, experți în științe sociale subliniază că proliferarea drapelor este, de fapt, un semn al nemulțumirilor economice și sociale, reflectând teama că cetățenii obișnuiți nu mai sunt ascultați de cei de la putere.
Simbolurile naționale, folosite uneori și în trecut cu subton xenofob, generează reacții contradictorii. În timp ce unii locuitori se declară mândri de acest val de patriotism, alții se simt intimidați. Autoritățile avertizează că astfel de manifestări pot crea confruntări, iar poliția a început să ancheteze incidente de vandalism legate de vopsirea unor sensuri giratorii în culorile naționale.
În contextul unei societăți profund polarizate, aceste drapele au devenit mai mult decât simple simboluri. Ele reflectă tensiunile identitare și nemulțumirile unei națiuni în căutare de unitate și recunoaștere.
