Investițiile realizate de Fondul de Stat al Norvegiei în firme israeliene au stârnit controverse în arena politică internă, cu doar câteva zile înainte de scrutinul parlamentar de la Oslo. Dezbaterea publică s-a concentrat asupra modului în care cel mai mare fond suveran din lume își administrează portofoliul de active, în contextul tensiunilor din Orientul Mijlociu.
Forțele politice de dreapta, care sondajează spre o eventuală majoritate parlamentară, susțin menținerea investițiilor existente. Pe de altă parte, partidele de stânga cer retragerea imediată a fondurilor din companii care ar putea fi asociate cu acțiuni militare în Gaza.
Un partid de stânga a anunțat deja că își va condiționa sprijinul pentru un viitor guvern de coaliție pe adoptarea unei poziții ferme de dezinvestire.
Conform declarațiilor oficiale, directorul fondului a caracterizat situația drept una fără precedent în istoria gestionării activelor, subliniind riscurile privind încrederea publică în administrarea sumei de 2.000 de miliarde de dolari.
În ultima perioadă, fondul a procedat deja la vânzarea participațiilor din 23 de companii israeliene, dar deține în continuare investiții substanțiale, evaluate la aproximativ 1,85 miliarde de dolari. Surse oficiale au indicat că sunt anticipate și alte retrageri.
Presiunile asupra guvernului actual sunt semnificative, acesta fiind criticat atât de opoziție, cât și din interiorul propriului aliament.
Fondul, care investește veniturile obținute din exploatarea resurselor de petrol și gaze, operează în conformitate cu un cadru etic strict, adoptat încă din 2004, care interzice finanțarea entităților implicate în încălcări grave ale drepturilor omului.
