În Italia, un fenomen tot mai amplu de retragere socială afectează peste 200.000 de adolescenți și tineri adulți, care se izolează complet în camerele lor, întrerupând orice legătură cu lumea exterioară. Această stare, denumită hikikomori, este un răspuns la presiunile sociale, anxietăți și așteptări nerealiste.
Specialiștii identifică trei etape principale ale acestui proces. În prima fază, tinerii încep să evite activitățile sociale și să manifestă reticență față de școală. În etapa a doua, abandonul școlar devine total, iar în cea de-a treia, relațiile cu părinții se deteriorează dramatic, ducând la izolare completă.
Factorii care contribuie la această problemă sunt complecși. Presiunile academice, teama de eșec, bullying-ul și comparațiile sociale constante alimentate de rețelele sociale creează un mediu toxic pentru mulți tineri. Accesul nelimitat la informații negative și tendința de a consumă compulsiv conținuturi alarmante amplifică senzația de hopelessness și deznădejde.
Observatorii notează că fenomenul este mai prevalent în rândul băieților și apare mai des în societăți bogate, unde existența unor siguranțe sociale permite acest tip de retragere. Schimbările demografice, precum numărul mic de copii per familie, contribuie la presiuni suplimentare asupra tinerilor.
Semnalele de alarmă includ retragerea de la activități sociale, evitarea comunicării cu părinții și dificultăți școlare. Profesorii și părinții sunt îndemnați să fie atenți la aceste semne și să evite abordări punitive, care pot agrava situația.
Soluțiile propuse implică abordări personalizate, sprijin emoțional și înțelegere. Este esențial să se recunoască că hikikomori nu este o alegere, ci o problemă de sănătate mintală care necesită intervenție specializată și susținere constantă. Recuperarea implică restabilirea încrederii și a speranței în viitor, într-un mediu sigur și nejudecător.
