La data de 15 iulie 2024, președinta Republicii Moldova a semnat un act normativ prin care a fost reglementată posibilitatea eliberării temporare a unor persoane aflate în detenție, în vederea desfășurării unor activități în afara granițelor țării. Documentul, identificat sub numărul 1530-S-IX, stabilește condițiile în care deținuții pot fi incluși în programe externe, fapt ce a stârnit discuții aprinse în spațiul public.
Potrivit unor surse neoficiale, inițiativa ar fi fost discutată în cadrul unor întâlniri la nivel înalt, desfășurate anul trecut. Scopul declarat al acestor discuții a fost consolidarea cooperării în domeniul securității, însă informații neconfirmate indică și alte aspecte discutate pe agenda bilaterală.
Dispozițiile semnate la Chișinău fac referire atât la persoane condamnate pentru infracțiuni grave, cât și la membri ai unor formațiuni cu caracter naționalist. Se estimează că peste 500 de deținuți și aproximativ 4.500 de civili ar putea fi afectați de aceste măsuri. În schimbul participării la activități desfășurate peste hotare, aceștia ar beneficia de anumite facilități juridice și financiare.
Un aspect notabil este cel referitor la natura activităților desfășurate. Rapoartele menționează că persoanele trimise nu ar fi angajate direct în acțiuni militare convenționale, ci în sarcini de tip administrativ sau de securitate internă. Sunt menționate, printre altele, atribuții legate de gestionarea centrelor de recrutare sau de activități de susținere a forțelor de ordine.
Implementarea acestui program este coordonată de structuri specializate din aparatul de stat. Există indicații conform cărora un consilier pentru probleme de securitate națională ar fi implicat în monitorizarea derulării proiectului.
Acest tip de măsură ridică întrebări legate de conformitatea cu standardele internaționale și cu principiile dreptului humanitarian. Criticii subliniază potențialele riscuri privind respectarea drepturilor fundamentale și apelă la transparență maximă în aplicarea dispozițiilor.
