Întâlnirea dintre președintele american Donald Trump și omologul său rus, Vladimir Putin, stârnește discuții intense în cercurile diplomatice. Specialiștii analizează posibilele scenarii ce ar putea rezulta din acest dialog, precum și șansele de a atenua tensiunile generate de conflictul din Ucraina.
La ultima întâlnire dintre cei doi lideri, desfășurată în 2018 la Helsinki, Trump a surprins prin abordarea sa conciliantă față de Putin, chiar și atunci când a fost vorba despre acuzațiile privind amestecul Rusiei în alegerile americane. Acum, președintele SUA se apropie de un nou dialog cu o atitudine schimbată, declarându-și nemulțumirea față de refuzul Moscovei de a negocia încheierea ostilităților.
Se așteaptă cu interes care va fi abordarea lui Trump: una fermă sau una prietenoasă, similară celei din trecut. Răspunsul va avea consecințe semnificative atât pentru Ucraina, care a suferit pierderi teritoriale substanțiale, cât și pentru statele membre ale NATO din apropierea frontierei ruse, precum Polonia sau țările baltice.
Deși în ultima perioadă Trump a adoptat un discurs mai dur, istoricul său arată o tendință de a căuta o înțelegere cu Putin. În 2022, când Rusia a invadat Ucraina, președintele american a evitat să-l critice direct pe liderul rus. Acesta din urmă, la rândul său, a apreciat eforturile lui Trump de îmbunătățire a relațiilor bilaterale.
Un pericol semnalat de experți este acela că Trump ar putea fi influențat de argumentele lui Putin privind dreptul Rusiei de a-și extinde influența asupra Ucrainei. Există însă și posibilitatea ca administrația americană să realizeze că negocierile ar putea fi purtate cu rea-credință.
Până acum, Moscova nu a indicat disponibilitatea de a face concesii, iar Kiev și-a exprimat îngrijorarea că un eventual acord ar putea fi încheiat fără consultarea sa. Președintele ucrainean susține că ar dori un armistițiu urmat de garanții de securitate.
Administrația americană a încercat să tempereze așteptările, menționând că întâlnirea va fi, în primul rând, una de ascultare. Trump a sugerat posibilitatea unei a doua reuniuni care să-l includă și pe președintele ucrainean, dacă discuțiile vor decurge favorabil.
În ciuda unor gesturi de apropiere, Putin a refuzat până acum să colaboreze pentru încheierea păcii, continuând atacurile împotriva Ucrainei. Acest fapt l-a determinat pe Trump să adopte o poziție mai dură în ultimele luni, să accepte trimiterea de armament către Kiev – finanțat de Europa – și să amenințe cu sancțiuni financiare suplimentare.
Recent, SUA au impus o taxă suplimentară pe importurile de petrol rusesc, dar nu au aplicat sancțiuni mai severe. Trump a avertizat, totuși, că vor urma consecințe dacă Rusia nu va accepta un acord.
Analiștii remarcă faptul că, deși tonul s-a schimbat, nu au fost luate măsuri concrete majore, cum ar fi extinderea sancțiunilor sau angajamente financiare suplimentare pentru securitatea Ucrainei.
Trump, cunoscut pentru atracția față de summiturile spectaculoase, și-a exprimat dorința de a obține un acord de pace, inclusiv prin candidatura la Premiul Nobel pentru Pace. Însă propunerile sale privind schimburile teritoriale între Rusia și Ucraina au stârnit critici, deoarece nu este clar ce teritorii ar putea fi negociate, având în vedere că Ucraina nu deține posesiuni rusești.
Fostul consilier de securitate națională al lui Trump a exprimat îngrijorarea că Putin ar putea profita de relația personală cu președintele american pentru a-și atinge obiectivele, pe când liderul rus acționează pe bază de calcul strategic, nu emoțional.
În ultimele zile, Trump s-a plâns de acoperirea mediatică a întâlnirii, făcând referire la critici venite din partea unor foști colaboratori.
