România riscă să-şi compromită poziţia în relaţia cu Comisia Europeană din cauza suspendării unor investiţii din PNRR

Decizia de a suspenda o parte din proiectele finanţate prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) a stârnit reacţii puternice. Potrivit unor analize, măsura nu doar că afectează eforturile de modernizare a ţării, ci slăbeşte şi poziţia de negociere a României la nivel european.

Iniţial prezentat ca un instrument cheie pentru revitalizarea economică şi socială, PNRR a devenit, în practică, un subiect de dispută politică. Lipsa de transparenţă, amânările repetate şi absența unui dialog real cu societatea civilă au erodat încrederea în acest program. În loc să fie un motor al dezvoltării, planul a eşuat în a consolida reziliența economiei.

Suspendarea unor investiţii esenţiale, anunţată printr-o ordonanţă de urgenţă, este privită ca un pas riscant. Această decizie recunoaşte, de fapt, eşecul în atingerea obiectivelor strategice asumate. Mai mult, ea poate avea consecinţe grave: litigii costisitoare, pierderi de locuri de muncă şi reducerea ratei de absorbţie a fondurilor europene.

Problemele de implementare se reflectă şi în relaţia cu Comisia Europeană. Nerespectarea angajamentelor, precum şi opacitatea în gestionarea proiectelor, afectează credibilitatea ţării. Acest lucru poate diminua capacitatea României de a negocia în viitoarea perioadă de programare financiară.

Transferul unor proiecte către perioada 2028-2034 nu constituie o soluţie viabilă. Această abordare nu face decât să amâne problemele structurale şi să perpetueze decalajele regionale. Judeţele cu deficit cronic de investiţii vor continua să rămână în urmă, iar inegalităţile se vor adânci.

Este imperios necesar ca orice modificare a PNRR, inclusiv deciziile privind suspendarea proiectelor, să fie discutate într-un cadru transparent şi consultativ. Abaterile de la procedurile stabilite în partenariat cu Comisia Europeană riscă să agraveze situaţia economică şi socială a României.

În contextul creşterii economice modeste, al inflaţiei persistente şi al sărăciei ridicate, menţinerea investiţiilor publice este vitală. Fondurile europene, oferite în condiţii avantajoase, reprezintă o oportunitate pe care România nu şi-o permite să o rateze.