Moldova se confruntă cu o intensificare a atacurilor hibride din partea Rusiei, în contextul pregătirilor pentru alegerile parlamentare din septembrie. Potrivit analiștilor, Kremlinul utilizează diverse tactici pentru a submina stabilitatea țării, inclusiv prin intermediul unor grupări suveraniste din România și a politicienilor loiali Moscovei din Republica Moldova.
Recent, la Chișinău a avut loc o conferință organizată de susținători ai curentului suveranist, eveniment descris de autoritățile moldovene drept un efort de propagandă extremistă. Serviciul de Informații și Securitate (SIS) al Moldovei a interzis intrarea în țară a unor participanți, printre care și europarlamentari, pe motiv că aceștia promovează o agendă destabilizatoare.
Într-un comunicat, SIS a evidențiat că activitățile suspecte sunt finanțate din surse obscure și au legături cu gruparea criminală Șor, interzisă în Moldova. Unii dintre invitați sunt acuzați de susținerea războiului Rusiei împotriva Ucrainei și de promovarea unor narative care submină integritatea teritorială a Moldovei, inclusiv prin referiri la regiunea transnistreană.
În cadrul evenimentului, participanții au criticat Uniunea Europeană și au lăudat administrația fostului președinte american Donald Trump. Printre speakeri s-a numărat și Dan Dungaciu, consultant al partidului AUR din România, care a prezentat o analiză comparativă între politica lui Trump și cea a lui George Soros. Organizatorii susțin că scopul conferinței este promovarea valorilor conservatoare, precum creștinismul și familia tradițională, însă autoritățile moldovene văd în aceasta o acoperire pentru propagandă pro-rusă.
Printre participanți s-a aflat și Victoria Furtună, liderul partidului „Moldova Mare”, recent sancționat de UE pentru implicare în acțiuni de destabilizare. Guvernul de la Chișinău a blocat conturile bancare ale persoanelor vizate de sancțiuni, pentru a preveni finanțarea activităților ilegale.
Prim-ministrul Dorin Recean a subliniat că eforturile de subminare a țării se vor intensifica în perioada următoare, iar instituțiile statului trebuie să răspundă ferm. „Nu vom permite ca factorii externi să interfereze în procesele noastre interne”, a declarat el.
Pe de altă parte, rețeaua de propagandă rusă „Matrioșka” a intensificat campania de dezinformare împotriva Moldovei, răspândind false informații despre președinta Maia Sandu. Aceste materiale au fost distribuite sub nume false, imitând publicații recunoscute precum BBC sau Euronews, și au acumulat milioane de vizualizări.
În plus, Rusia a reactivat mașinăria online folosită în alegerile din România și Germania, pentru a amplifica mesaje anti-UE și pro-Kremlin. Printre altele, a fost lansată o platformă de streaming cu posturi TV interzise în Moldova, promovată agresiv prin mesaje SMS trimise de pe numere cu prefix rusesc.
Strategia Rusiei pare să se concentreze pe fragmentarea taberii politice din Moldova, atât pe flancul stâng, cât și pe cel drept. Kremlinul încurajează apariția unor partide cu retorică ambiguă, care să creeze confuzie în rândul alegătorilor.
Președinta Maia Sandu a avertizat că urmează o perioadă dificilă, marcată de presiuni fără precedent. Experții estimează că Rusia nu mai urmărește să câștige simpatia cetățenilor moldoveni, ci să-i determine să piardă încrederea în instituțiile statului.
În acest context, autoritățile moldovene rămân vigilente, monitorizând atent orice încercare de interferență externă în procesul electoral.
