O echipă de arheologi a identificat ruinele unui templu antic ce ar putea aparține civilizației Tiwanaku, o societate misterioasă care a prosperat în Anzi înainte de apariția imperiului incaș. Structura, denumită Palaspata, a fost descoperită în apropierea localității boliviene Caracollo, la sud-est de Lacul Titicaca, într-o zonă neexplorată până acum.
Această construcție impresionantă, cu o platformă terasată și o curte adâncită, are particularități arhitectonice specifice stilului Tiwanaku. Cercetătorii au remarcat că amplasarea templului, la aproximativ 210 de kilometri sud de capitala cunoscută a acestei civilizații, contrazice presupunerile anterioare privind aria de expansiune a acestui popor.
Templul este străbătut de o potecă bătătorită de localnici și se află în imediata vecinătate a unei rute comerciale istorice, ceea ce sugerează că a funcționat ca un punct cheie de legătură și control economic. Specialiștii consideră că Palaspata a servit drept centru ceremonial și punct strategic pentru extinderea influenței Tiwanaku asupra regiunilor învecinate.
Structura, cu dimensiuni impresionante de 125 pe 145 de metri, include 15 incinte modulare dispuse în jurul unei curți interioare. Intrarea principală este orientată spre vest, aliniindu-se cu echinocțiul solar, un detaliu care subliniează importanța ritualurilor astronomice în cadrul acestei civilizații.
Pe lângă elementele arhitectonice, au fost descoperite fragmente de ceramică specifică, inclusiv cupe keru utilizate pentru consumul de băuturi fermentate. Aceste artefacte indică faptul că locația a găzduit adunări ceremoniale și activități comunitare.
Civilizația Tiwanaku, considerată o formațiune statală timpurie, a dezvoltat o societate complexă cu o stratificare socială avansată, apărând din comunități agricole preexistente. Deși cunoașterea despre această civilizație rămâne parțială, datorită dependenței de studierea ceramicii și altor artefacte, descoperirea de la Palaspata aduce noi informații privind extinderea și organizarea acesteia.
Dispariția societății Tiwanaku rămâne subiect de dezbatere în rândul specialiștilor, unii invocând factori ecologici precum seceta, alții sugerând că tensiunile sociale ar fi putut contribui la declinul acesteia.
Această descoperire arheologică reconfigurarea înțelegerii istorice asupra ariei de influență a civilizației Tiwanaku și a modului în care aceasta și-a exercitat controlul economic, religios și politic asupra regiunilor îndepărtate.
