În anii ’90, o mișcare numită Barbie Liberation Movement (BLM) a luat naștere ca reacție la stereotipurile promovate de păpușa Barbie. Inițiativa a fost inspirată de o versiune a jucăriei care repeta fraze considerate sexiste, cum ar fi „ora de matematică este grea”. Atunci, grupuri feministe au reușit să determine producătorul să retragă modelul de pe piață.
Însă astăzi, provocarea pare să vină din altă parte. Într-o suburbie din Paris, un grup de islamiști a forțat anularea proiecției filmului „Barbie”, invocând elemente feministă și LGBTQ+ din producție. Primarul localității a cedat presiunilor, declanșând reacții puternice din partea clasei politice franceze. Ministra pentru egalitate de gen a denunțat acest act ca o formă de infiltrare și impunere a unor valori contrare principiilor republicane.
Deși autoritățile locale au promis reprogramarea evenimentului, rămâne semnul întrebării cu privire la capacitatea Franței de a se opune presiunilor fundamentaliste. Acest incident nu este izolat. În ultima perioadă, mai multe cazuri de intimidare și cenzură au fost semnalate în spațiile publice, de la anularea unor proiecții cinematografice până la atacuri asupra femeilor care poartă haine considerate prea occidentale.
Unele voci politice avertizează că aceste acțiuni fac parte dintr-o strategie mai amplă de influențare a alegerilor locale prin promisiuni clientelare. Rapoarte recente indică faptul că grupări islamiste își intensifică prezența în administrația publică, încercând să impună norme religioase în defavoarea legilor seculare.
Situația din Franța reflectă o problemă europeană mai largă: cum să se facă față extremismului religios fără a compromisi libertățile fundamentale. Dezbaterea continuă, iar măsurile luate vor avea impact nu doar asupra securității publice, ci și asupra viitorului democrației în Europa.
