Etichetele aplicate pe produsele alimentare pot crea adesea confuzie. Expresiile precum „se consumă până la”, „valabil până la” sau „ambalat la” nu au întotdeauna același înțeles și, de multe ori, nu semnifică momentul în care un aliment devine nesigur. Majoritatea acestor date se referă, de fapt, la calitate și proaspăteme, nu la pericol iminent.
Această neclaritate are consecințe semnificative. Doar în Statele Unite, se estimează că aproximativ trei miliarde de kilograme de mâncare sunt aruncate anual din cauza interpretării greșite a termenelor afișate.
Sistemul de etichetare a evoluat haotic. Fiecare producator stabilește propriile termene, folosind uneori modele predictive, teste accelerate sau chiar luând ca referință practicile concurenței. Astfel, două produse similare pot avea date de expirare diferite. Diferențele legislative amplifică problema: unele state reglementează strict anumite categorii, altele nu impun standarde unificate. De exemplu, laptele pasteurizat are termene de valabilitate diferite în funcție de stat, iar unele zone nu impun etichetare obligatorie pentru produse lactate.
În ciuda percepției că aceste date ar fi doar un mijloc de stimulare a vânzărilor, specialiștii susțin că ele reflectă un sistem complex și neuniform. Cu excepția unor categorii sensibile — cum ar fi carnea crudă, peștele, lactatele nepasteurizate sau alimentele pentru copii mici — majoritatea produselor rămân comestibile și după data tipărită pe ambalaj. Ouăle păstrate la frigider pot fi consumate în siguranță timp de trei-cinci săptămâni, produsele lactate deschise rezistă una până la trei săptămâni, iar cele congelate pot fi păstrate luni de zile, uneori chiar peste un an. Condimentele, conservele și uleiurile au, de regulă, o durată de viață foarte lungă.
O atenție deosebită trebuie acordată cărnii crude. Data de pe ambalaj nu oferă garanții absolute, mai ales în condițiile unor frigidere casnice care nu mențin întotdeauna temperatura optimă de sub 4°C. Experții recomandă consumarea cărnii de până în una-două zile de la cumpărare, iar a celei de vită sau porc în patru-cinci zile.
În încercarea de a standardiza și clarifica aceste aspecte, California va introduce din iulie viitor doar două tipuri de etichete: „optimum calitativ până la” și „se consumă obligatoriu până la”. La nivel național, se discută și despre o reglementare federală unitară. Până atunci, cel mai important este ca consumatorii să-și folosească simțul critic, să cunoască particularităgle electrocasnicelor proprii și să evite aruncarea alimentelor care sunt încă perfect sigure.
