În Cuba, peste 60.000 de deținuți, inclusiv disidenți politici, sunt obligați să muncească în condiții extreme pentru a produce mărfuri destinate atât pieței interne, cât și exportului. Informațiile provin dintr-un raport recent, care se bazează pe documente oficiale, interviuri cu foști deținuți și investigații pe teren.
Potrivit datelor, cei aproximativ 90.000 de prizonieri din sistemul penitenciar cubanesc sunt distribuiți în 242 de unități, de la închisori clasice până la lagăre de muncă și ferme. Majoritatea sunt puși să lucreze în agricultură, construcții, colectarea deșeurilor sau în activități de curățenie. Sunt descrise ture epuizante, hărțuiri și abuzuri fizice.
Foștii deținuți relatează că sunt forțați să lucreze sub soarele arzător, cu acces limitat la apă și alimentație. Cei care refuză sau protestează sunt izolați sau maltratați. Una dintre mărturii spune: „Dormim pe paie și bem apă murdară”.
Printre cele mai dure activități se numără producția de cărbune din lemn de marabu, care este al șaselea produs de export al țării. Acesta ajunge în special în țări europene precum Spania, Portugalia, Italia, Grecia și Turcia.
De asemenea, în închisori se fabrică trabucuri cubaneze, recunoscute la nivel internațional. Deținuții lucrează până la 15 ore pe zi pentru un salariu de circa 6 euro pe lună, în timp ce un angajat obișnuit ar câștiga peste 100 de euro pentru aceeași muncă.
Uniunea Europeană este principala destinație a acestor produse, iar marjele de profit sunt semnificative. Lanțurile de aprovizionare sunt, însă, opace, ceea ce face dificilă identificarea implicării muncii forțate.
Organizații de apărare a drepturilor omului cer comunității internaționale să ia măsuri împotriva acestor practici. Printre recomandări se numără embargouri pe produsele realizate prin muncă forțată și suspendarea acordurilor comerciale cu Cuba până la eliminarea acestor abuzuri.
În noiembrie 2023, Consiliul European a adoptat un regulament care interzice intrarea pe piața europeană a produselor fabricate cu muncă forțată. Acesta va intra în vigoare în decembrie 2025, iar statele membre vor avea până în 2027 pentru a-l implementa.
